La cei 20 de ani din buletin raman adesea shi ma intreb daca, in cazul in care toata viatza va merge cu aceeashi viteza, se mai alege ceva de noi.
Bineintzeles, cunosc ce spune religia... cunosc ca exista un rai shi un iad... cunosc chiar shi teorii budiste care m'au facut sa o caut pe bunica intr'un mushuroi de furnici.
Sa ne imaginam putzin, daca imi permitetzi, Raiu, maretzul rai. Imi imaginez raiul meu personal cu o intrare foarte PIMP, cu tot felul de chestii luxoase. Imi imaginez ca intru pe poarta asta care are barele de aur la/cu minunata varsta de 25(nu mai tarziu)... toata lumea ar trebui sa aiba 25 de ani acolo.
Iar pe terenul de golf, de un verde crud, batut de soare, cu picioarele goale, imbracat in haine simple albe, se afla un negru batran. Nu shtiu de ce mi'l imaginez pe dumnezeu negru?
Raiul meu personal are tot felul de bunatatzi shi placeri carnale. Nici nu mi'ash putea imagina un rai altfel. Shi atunci ma gandesc... nu imi pot imagina raiul biblic ca pe un rai...in alta ordine a ideilor, raiul meu personal, exista shanse mari sa nu existe nici asta(sau mai rau, sa nu ajung eu acolo).
Ashadar, "lucrad" cu doua probabilitatzi foarte "neprobabile"... imi aleg varianta c)... mi'ash incerca norocul, sa traiesc pe rand o viatza de iepure, greiere... shi mai shtiu eu ce, in sperantza ca intr'o buna zi sa ma intorc din nou intr'un scutec, pampers sau orice'o mai exista pe vremea aia PE PAMANT.
Budishtii ashtia nu sunt tocmai fraieri ei asha... e foarte fain sa fi indoctrinat cu o astfel de credintza.
N'am pomenit totushi nimic despre iad. Sincer sa fiu, unul personal, nici nu m'am gandit vre'odata cum ar arata. Pomenitzi voi daca vretzi. Eu termin aici.
Postări
5 comentarii:
hey! imi place stilul tau. raiuri personale la 20 de ani. poate se mai schimba cu timpul dar e simpatic ce ai scris tu aici
Chiar tu spuneai ca "blogul nu e nimic altceva decat o cale de a exprima ideile"...mi se pare destul de interesanta maniera in care ai exprimat ideea despre sfarsit si cum iti imaginezi tu raiul tau personal...in fine tu macar ITI IMAGINEZI raiul cu "tot felul de bunatati" ,dar altii chiar cred asta,desi nu a demonstrat nimeni pana acum daca e adevarat sau nu.o sa ajungem sa ne convingem singuri daca e pe bune sau nu ce ne imaginam noi astazi...
si nenea motociclistul ala ce cauta p-acolo? face si ala parte din rai?
Nenea motociclistul asta sta shi se uita la nishte nume ale unor persoane care intre timp au aflat una alta despre subiectul nostru. Shi apoi... pare destul de intzelept shi el ca persoana...
raiul tau suna bine....si al meu suna la fel...cu mentiunea ca toata lumea ar trebui sa aibe 18 ani acolo sus...nici mai mult nici mai putin....si vad lumea imbracata in alb...vreau sa cred k acolo exista ca trasatura de caracter doar puritatea si bunatatea....raiul meu este atat de simplu...atat de usor de imaginat...dar atat de greu de atins...iar iadul...pentru mine iadul nu exista...iar daca el prin absurd exista...acolo sunt toti oamenii aia rai si plini de ura...si clar noi nu avem ce cauta acolo. pentru ca dincolo de toate am reusit sa pastram in sufletul nostru un dram de puritate, bunatate, copilarie...si tot ce tine de "frumos"...si totusi...cum si mai ales UNDE e raiul nostru???
Trimiteți un comentariu